- sub cuvânt că...
- under the pretext of...under pretence of...on the plea of...
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
cuvânt — CUVẤNT, cuvinte, s.n. 1. Unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) şi a unui complex sonor; vorbă. ♢ Cuvânt simplu = cuvânt care conţine un singur morfem radical. Cuvânt primitiv = cuvânt … Dicționar Român
sub — SUB1 Element de compunere care indică poziţia inferioară a unui obiect faţă de altul sau o cantitate, o intensitate, o calitate, o ierarhie inferioară în raport cu alta de acelaşi tip, şi care serveşte la formarea unor substantive, adjective şi… … Dicționar Român
adamit — ADAMÍT, Ă, adamiţi, te, s.m. şi f. Membru al unei secte gnostice din primele secole ale creştinismului, ai cărei adepţi, sub cuvânt că au recâştigat puritatea originară, umblau în pielea goală. – Din fr. adamite. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007 … Dicționar Român
etimologie — ETIMOLOGÍE, (2) etimologii, s.f. 1. Stabilirea originii unui cuvânt. 2. Etimon. Trimis de 7anca c, 13.09.2007. Sursa: DLRC ETIMOLOGÍE, etimologii, s.f. 1. Stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluţiei lui fonetice şi semantice. 2.… … Dicționar Român
disimilaţie — DISIMILÁŢIE, disimilaţii, s.f. (fon.) Modificare sau dispariţie a unui sunet dintr un cuvânt sub influenţa altui sunet, identic sau asemănător (din acel cuvânt); disimilare. – Din fr. dissimilation. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX… … Dicționar Român
subliniere — SUBLINIÉRE, sublinieri, s.f. Acţiunea de a sublinia şi rezultatul ei; (concr.), linie trasă sub un text sau un cuvânt scris. [pr.: ni e ] – v. sublinia. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SUBLINIÉRE s. 1. subliniat. (subliniere unui… … Dicționar Român
calchia — CALCHIÁ, calchiez, vb. I. tranz. 1. A reproduce un desen sau o schiţă cu ajutorul hârtiei de calc. 2. A forma cuvinte sau expresii noi ori a îmbogăţi un cuvânt sau o expresie cu un sens nou cu ajutorul unui calc (3). [pr.: chi a] – Din fr.… … Dicționar Român
nume — NÚME, nume, s.n. 1. Cuvânt sau grup de cuvinte prin care numim, arătăm cum se cheamă o fiinţă sau un lucru, o acţiune, o noţiune etc. şi prin care acestea se individualizează. ♢ Nume de botez (sau mic) = prenume. Nume de familie = nume pe care îl … Dicționar Român
vorbă — VÓRBĂ, vorbe, s.f. 1. Cuvânt. 2. Şir de cuvinte care exprimă o cugetare; gând, idee exprimată prin cuvinte; spusă, zisă. ♢ expr. Auzi vorbă! = ce spui! se poate? e posibil? Ce vorbă! = în adevăr, fără îndoială. A avea o vorbă cu cineva = a avea… … Dicționar Român
anagrama — ANAGRAMÁ, anagramez, vb. I. tranz. A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obţine alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza. – Din anagramă. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 anagramá vb. (sil. gra ) … Dicționar Român
custode — CUSTÓDE, custozi, s.m. 1. Persoană însărcinată cu paza şi cu păstrarea unor bunuri (mobile). Custode de bibliotecă. ♦ (jur.) Persoană însărcinată cu paza unui obiect pus sub sechestru. 2. Cuvânt sau silabă însemnată pe ultima pagină a fiecărei… … Dicționar Român